Unii antropologi si arheologi cunosteau faptul ca, in antichitate, chinezii considerau cicadele ca fiind un simbol al renasterii si nemuririi, asa cum in antichitate egiptenii acordau aceasta simbolistica scarabeilor sacri. Intr-un eseu scris in limba  japoneaza,  Lafcadio Hearn ( cunoscut si cu numele sau japonez  Koizumi Yakumo n. 1850, d. 1904 ), referitor la cicade ( in japoneza: semi ) nota: „ Avand in vedere numeroasele plangeri ale poetilor legate de zgomotul facut de aceste insecte, cititorul poate fi surprins sa afle ca din tesuturile  lor au fost facute, atat in Japonia cat si in China, remedii pentru durerile de urechi ”. Omul de stiinta britanic Needham  Joseph (n.1900 – d.1995 ) cunoscut si sub numele sau japonez Li Yuese , vorbind despre chimie si alchimie in China antica afirma ca mai multi alchimisti chinezi  preocupati de obtinerea unor potiuni ale nemuririi, au studiat in acest scop cicadele, aspect consemnat in istoriografia oficiala a acelor vremuri. In lucrarea Chin Schu ( istoria dinastiei  Chin) se mentioneaza urmatoarele: Shan Tao-Khai, contemporan cu calugarul misionar si taumaturgistul Fou-Thu-Teng ( chiar asa se numea 🙂 ), a reusit o metamorfoza similara celei realizate de cicade, ingerand anumite pastile.