Facebook-f Twitter Instagram Youtube Pinterest

Guan Yin: întruchiparea bunătății și compasiunii

8 februarie 2018 Niciun comentariu

Guan Yin: cea mai iubită divinitate din panteonul budist Mahayana Antique Guan Yin: statuetă Guan Yin sculptată în lemn de bog și abanos – China Portofoliu ArtAntik Gallery Guan Yin (chin. 观音， pinyin: guānyīn)  este prescurtarea de la 观世音（pinyin:guānshìyīn,）în traducere aproximativă “Cea care aude strigătele lumii” (观 – a observa, 世 – lume, 音– sunet/strigăt)și este considerată cea mai iubită  divinitate (bodhisattva) din panteonul Budismului Mahayana.  Numele este traducerea din sanscrită a lui Avalokiteśvara (अवलोकितेश्वर ;“ava”- prefix ce indica direcția descendentă  + “lok”-conjugare a verbului a observa + „eśvara” – lord, stăpân, conducător) având o multitudine de titulaturi în spațiul est și sud-est asiatic:  Kuan/Kwan Yin, Quan’Am (Vietnam), Kannon (Japonia) si Kanin (Bali), Lokesvarak (Cambogia), Chenrézik (Tibet). În limba engleză ea este cunoscută ca “Mercy Goddess”, în traducere “Zeița Milosteniei”.   Vechi platou decorativ burmez | Avalokitesvare Bodhisattva | argint, cupru & alamă  Portofoliu ArtAntik Gallery Guan Yin  este întruchiparea bunătății și compasiunii. Ca bodhisattva a compasiunii, ea aude strigătele de ajutor ale celor suferinzi de-a lungul secolelor. Prima oară este menționată în Sutra Lotusului (406 d.Hr.), una dintre cele mai influente scrieri sacre din Budismul Mahayana. Reprezentare picturală a lui Guan Yin  

Citeste mai mult »

Made in China – Civilizație, artă și spiritualitate

5 februarie 2018 Niciun comentariu

Paradigma consumeristă ne-a determinat să percepem realitatea într-o cheie materialistă. Din acest punct de vedere, China este sinonimă cu produse de serie ieftine și de slabă calitate. Deși în ultima perioadă lucrurile au început să se schimbe înspre bine și vedem din ce în ce mai multe gadget-uri și obiecte high-tech “Made in China “, preconcepțiile negative încă ne condiționează și ne orbesc în a înțelege greșeala pe care o facem. Și anume că ne raportăm la cea mai longevivă cultură care există pe glob ca la o sursă de bunuri. Și mai facem o greșeală atunci când ne gândim la China ca fiind o țară, pentru că în primul rând China este o civilizație, iar ideea de statalitate este prea limitată pentru a încapsula peste 3500 de ani de istorie scrisă. Însuși numele de China poate fi considerat ca fiind eronat pentru că nu are nici o legătură cu titulatura chineză Zhong Guo (中国/中國 în alfabetul chinez simplificat, respectiv tradițional) și care înseamnă Regatul de Mijloc sau Țara din Centru. Modul în care chinezii s-au auto-intitulat păstrează o viziune etnocentrică tipică civilizațiilor antice, ei plasându-se astfel într-un axis mundi spiritual, sau într-un limbaj mai puțin academic putem spune că toți

Citeste mai mult »

Made in China – Arta mandarinilor

5 februarie 2018 Niciun comentariu

Cultura chineză este o sursă extrem de bogată de simboluri și înțelesuri, elemente pe care le regăsim peste tot în artă, dar și în viața cotidiană a chinezilor. Faptul că există o îndelungată liniaritate scrisă  a mitologiei chineze a dus la o diversitate cu adevărat spectaculoasă a temelor abordate în manifestările artistice. Mediul aristocratic a reprezentat un factor esențial în cristalizarea și perpetuarea simbolurilor și a înțelesurilor asociate cu acestea. Trebuie menționat faptul că există o diferența evidentă între arta rurală, naivă și lipsită de fast și arta urbană a mandarinilor[1], caracterizată prin complexitate și rafinament. Aceasta din urmă este arta care se regăsește în palatele imperiale sau în reședințele feudale și de aceea  este și cea mai emblematică. Discutăm de o artă instituționalizată iar cel mai bun argument în acest sens este înființarea primei academii de arte frumoase din China în Hongdu de către împăratului Ling din dinastia Han (anii 168–188 d.Hr.). Devine astfel evident că preocuparea pentru artă are o lungă tradiție în spațiul sinic.  

Citeste mai mult »

Made in China – Civilizație, artă și spiritualitate

5 februarie 2018 Niciun comentariu

Paradigma consumeristă ne-a determinat să percepem realitatea într-o cheie materialistă. Din acest punct de vedere, China este sinonimă cu produse de serie ieftine și de slabă calitate. Deși în ultima perioadă lucrurile au început să se schimbe înspre bine și vedem din ce în ce mai multe gadget-uri și obiecte high-tech “Made in China “, preconcepțiile negative încă ne condiționează și ne orbesc în a înțelege greșeala pe care o facem. Și anume că ne raportăm la cea mai longevivă cultură care există pe glob ca la o sursă de bunuri. Și mai facem o greșeală atunci când ne gândim la China ca fiind o țară, pentru că în primul rând China este o civilizație, iar ideea de statalitate este prea limitată pentru a încapsula peste 3500 de ani de istorie scrisă. Însuși numele de China poate fi considerat ca fiind eronat pentru că nu are nici o legătură cu titulatura chineză Zhong Guo (中国/中國 în alfabetul chinez simplificat, respectiv tradițional) și care înseamnă Regatul de Mijloc sau Țara din Centru. Modul în care chinezii s-au auto-intitulat păstrează o viziune etnocentrică tipică civilizațiilor antice, ei plasându-se astfel într-un axis mundi spiritual, sau într-un limbaj mai puțin academic putem spune că toți

Citeste mai mult »

Made in China – Arta mandarinilor

5 februarie 2018 Niciun comentariu

Cultura chineză este o sursă extrem de bogată de simboluri și înțelesuri, elemente pe care le regăsim peste tot în artă, dar și în viața cotidiană a chinezilor. Faptul că există o îndelungată liniaritate scrisă  a mitologiei chineze a dus la o diversitate cu adevărat spectaculoasă a temelor abordate în manifestările artistice. Mediul aristocratic a reprezentat un factor esențial în cristalizarea și perpetuarea simbolurilor și a înțelesurilor asociate cu acestea. Trebuie menționat faptul că există o diferența evidentă între arta rurală, naivă și lipsită de fast și arta urbană a mandarinilor[1], caracterizată prin complexitate și rafinament. Aceasta din urmă este arta care se regăsește în palatele imperiale sau în reședințele feudale și de aceea  este și cea mai emblematică. Discutăm de o artă instituționalizată iar cel mai bun argument în acest sens este înființarea primei academii de arte frumoase din China în Hongdu de către împăratului Ling din dinastia Han (anii 168–188 d.Hr.). Devine astfel evident că preocuparea pentru artă are o lungă tradiție în spațiul sinic.  

Citeste mai mult »

Semnificația jadului în cultura chineză

31 ianuarie 2017 Niciun comentariu

Chinezii au venerat jadul încă din Neolitic ( denumită și Era pietrei lustruite ). Cercetările arheologice demonstrează faptul că poporul chinez folosea jadul nefrit pentru ornamente și arme, în urmă cu 7000 – 8000 de ani.                Cuvântul chinezesc folosit generic pentru jad, ”Yu”, se referă, în fapt, la orice piatră sculptată. Aproximativ 30 sau 40 de tipuri de minerale sunt numite de chinezi ca fiind ”yu”. Nefritul este cunoscut ca ”lao-yu” (”jad vechi”) sau ” bai-yu” (”jad alb”), iar jadeitul este cunoscut sub numele de ”fei-cui-yu” (”jadul pescărușului albastru”)

Citeste mai mult »

Semnificația jadului în cultura chineză

31 ianuarie 2017 Niciun comentariu

Chinezii au venerat jadul încă din Neolitic ( denumită și Era pietrei lustruite ). Cercetările arheologice demonstrează faptul că poporul chinez folosea jadul nefrit pentru ornamente și arme, în urmă cu 7000 – 8000 de ani.                Cuvântul chinezesc folosit generic pentru jad, ”Yu”, se referă, în fapt, la orice piatră sculptată. Aproximativ 30 sau 40 de tipuri de minerale sunt numite de chinezi ca fiind ”yu”. Nefritul este cunoscut ca ”lao-yu” (”jad vechi”) sau ” bai-yu” (”jad alb”), iar jadeitul este cunoscut sub numele de ”fei-cui-yu” (”jadul pescărușului albastru”)

Citeste mai mult »

Cicada, simbol al renasterii si nemuririi

4 februarie 2016 Niciun comentariu

Unii antropologi si arheologi cunosteau faptul ca, in antichitate, chinezii considerau cicadele ca fiind un simbol al renasterii si nemuririi, asa cum in antichitate egiptenii acordau aceasta simbolistica scarabeilor sacri. Intr-un eseu scris in limba  japoneaza,  Lafcadio Hearn ( cunoscut si cu numele sau japonez  Koizumi Yakumo n. 1850, d. 1904 ), referitor la cicade ( in japoneza: semi ) nota: „ Avand in vedere numeroasele plangeri ale poetilor legate de zgomotul facut de aceste insecte, cititorul poate fi surprins sa afle ca din tesuturile  lor au fost facute, atat in Japonia cat si in China, remedii pentru durerile de urechi ”. Omul de stiinta britanic Needham  Joseph (n.1900 – d.1995 ) cunoscut si sub numele sau japonez Li Yuese , vorbind despre chimie si alchimie in China antica afirma ca mai multi alchimisti chinezi  preocupati de obtinerea unor potiuni ale nemuririi, au studiat in acest scop cicadele, aspect consemnat in istoriografia oficiala a acelor vremuri. In lucrarea Chin Schu ( istoria dinastiei  Chin) se mentioneaza urmatoarele: Shan Tao-Khai, contemporan cu calugarul misionar si taumaturgistul Fou-Thu-Teng ( chiar asa se numea 🙂 ), a reusit o metamorfoza similara celei realizate de cicade, ingerand anumite pastile.

Citeste mai mult »