Facebook-f Twitter Instagram Youtube Pinterest

MIHAIL COICIU 1842 – 1914

21 noiembrie 2022 Niciun comentariu

      Acest imobil a aparținut avocatului, filantropului și politicianului român Mihail Coiciu ( n. 1842, Cahul, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. august 1914 Constanța, Regatul Românei )    În noiembrie 1878 , Mihail Coiciu a fost repartizat în Dobrogea, mai întâi administrator al plăşii Hârşova, apoi director de Prefectură şi Primar de Constanţa în patru mandate: 15 decembrie 1886 – 9 decembrie 1888, 30 august 1891- 20 decembrie 1891, 18 aprilie 1892 – 12 iunie 1897 şi 12 martie 1910 – 7 iulie 1910. Consilier comunal, Director şi Preşedinte al Băncii de Scont,  fruntaş al filialei Constanţa a Partidului Naţional Liberal.  Ca director de prefectură, Mihail Coiciu a semnat toate actele oficiale legate de transformările provinciei Dobrogea, revenită acasă după secole de administraţie otomană.         Autor: Aurelia LAPUȘAN         Născut în 1842, în localitatea Pigona, județul Cahul, mort în 19 august 1914 la Constanța, studii economice la Chişinău şi Odessa.        Administrator al plăşii Hârşova, director de Prefectură şi apoi primar de Constanţa în patru mandate: 15 decembrie 1886-9 decembrie 1888, 30 august 1891-20 decembrie 1891, 18 aprilie 1892- 12 iunie 1897 şi 12 martie 1910-7 iulie 1910. Consilier comunal în perioada 22 noiembrie 1886-14 decembrie 1886

Citeste mai mult »

Cupa iubirii – Loving cup. Istorie şi semnificaţii

20 noiembrie 2020 Niciun comentariu

O „Loving Cup” este un vas ornamental mare, folosit ca un trofeu de prezentare sau ca vas din care se bea în cadrul unor evenimente ceremoniale. Astfel de cupe sunt manufacturate de obicei din argint și sunt prevăzute cu două anșe dispuse bilateral. Acestea pot fi găsite în câteva culturi europene cu variaţii precum cupa celtică Quaich şi Cupa franceză a mariajului. Primele cupe de acest fel au apărut în perioada saxonă, înainte de cucerirea normandică din anul 1006. Se spune că una din ceremoniile în care a fost folosită o astfel de cupă, derivă de la asasinarea regelui Edward Martirul. Regele a fost asasinat în timp ce bea din cupă, ridicând-o cu ambele mâini şi devenind astfel vulnerabil oricărui atac. De-a lungul timpului a devenit un obicei ca acela ce bea din cupă să aibă un companion alături, astfel acesta l-ar putea proteja pe cel ce bea din cupă. Ceea ce era considerat un simplu obicei, a fost transformat în tradiţie şi astfel a fost creat un ritual pe care toţi participanţii ceremonialului trebuiau să îl imite. În cadrul evenimentelor cupa este pasată de la un individ către un altul, aceștia stând aşezaţi la o masă rotundă. Fiecare dintre

Citeste mai mult »

Tradiția bijuteriilor etnice turkmene. Zestrea la purtător

14 octombrie 2020 Niciun comentariu

  Remarcabile prin mărime și greutate, majoritatea bijuteriilor turkmene a fost manufacturată în argint masiv, podoabele fiind decorate cu pietre preţioase, semiprețioase, sticlă colorată și adesea aurite pentru un plus de valoare şi efect cromatic. Cu semnificații simbolice profunde, bijuteriile turkmene au marcat trecerea unui individ de la o etapă a vieții la alta.   Gulyaka este o piesă clasică  în vestimentația turkmenă, fiind purtată pe piept în scopul închiderii decolteului. Gulyaka înseamnă „floarea gâtului”. Păstrând aceleași linii de design, stilistica bijuteriilor turkmene variază foarte puțin, în funcție de  tribul de provenienţă, fie că acestea sunt din Asia de Vest sau Asia Centrală.  

Citeste mai mult »

Arta africană: Influențele artei africane în arta modernă europeană

20 aprilie 2020 Niciun comentariu

La începutul anilor 1900, estetica sculpturii tradiționale africane a devenit un izvor de inspirație pentru artiștii europeni din avangarda artei moderne. În Franța, Henri Matisse și Pablo Picasso, împreună cu alți reprezentanți exponențiali ai “Școlii de la Paris“, au combinat reprezentarea figurii umane în stil african cu maniere picturale derivate din lucrările post-impresioniste ale lui Cezanne și Gauguin. Planeitatea rezultată din pictură, paleta de culori vii și formele cubiste fragmentate au fost elemente definitorii ale modernismului timpuriu. Deși acești artiști nu cunoșteau simbolistica originală și utilitatea ritualică a obiectelor de artă africană, au recunoscut imediat  aspectul spiritual al compozițiilor sculpturale și au adaptat aceste calități la eforturile lor de a se detașa de naturalismul care a definit arta occidentală, începând cu perioada renascentistă.   Pictorii expresioniști germani, precum Ernst Ludwig Kirchner, din grupul “Die Brücke“ (Podul), au îmbinat cu o mare intensitate emoțională, tonurile de culoare disonante și figurile distorsionate pentru a descrie angoasele vieții moderne.  Utlizând aceste repere, Paul Klee din grupul  „Călărețul Albastru”  a dezvoltat imagini simbolice transcendentale. În anul 1910, după expoziția lui Gauguin (Dresden), interesul expresioniștilor pentru arta non-occidentală s-a intensificat semnificativ. Tot în această perioadă, mișcările moderniste din Italia, Anglia și Statele Unite au inițiat

Citeste mai mult »

Limbajul florilor in epoca victoriana

4 aprilie 2020 Niciun comentariu

Limbajul florilor este un mijloc de comunicare realizat prin utilizarea criptologică a unei flori sau a unui aranjament floral .  De sute de ani, aceasta metoda bazata pe simbolistica, a fost practicata în culturile tradiționale din  Europa , Asia și Orientul Mijlociu . Florilor le-au fost atribuite intelesuri secrete,  inspirate din mitologie, folclor, religie si evenimente istorice. In timp, studiul semnificatiei florilor a devenit o adevarata stiinta, numita floriografie ( denumiera aparuta in epoca victoriana).

Citeste mai mult »

Arta de a trăi în vremuri de criză

19 martie 2020 Niciun comentariu

Indiscutabil, trăim o perioadă de criză. Nu numai că ne confruntăm cu riscul îmbolnăvirii sau decesului din cauza unui virus, dar avem deja primele semne ale unei crize economice majore și ale unei uriașe crize de încredere. În astfel de vremuri, emoțiile negative (de la anxietate și stres, la furie sau disperare) preiau controlul asupra minții noastre. Credem că gândim realist, când, de fapt, atenția devine captivă știrilor negative, veștile rele sunt memorate mai repede și reamintite mai ușor; construim scenarii catastrofice despre viitor, iar situațiile neutre sunt înțelese ca fiind periculoase. Vedem peste tot răul și nu mai vedem binele. Devenim, știm asta din neuroștiințele cognitive, suprasenzitivi și suprareactivi. Vorba lui Caragiale, “simț enorm și văz monstruos”. Funcționăm ca o alarmă de mașină prost reglată, care se declanșează de mai multe ori în toiul nopții și sperie tot blocul.

Citeste mai mult »

Covid-18… 1918 | Origini. Speculații. Istoria se repetă?

17 martie 2020 Niciun comentariu

Molimele, ciumele, plăgile, virușii ne lovesc puternic de când lumea și pământul, până în măduva fricilor primare, până când se declanșează instinctul animalic de autoconservare. Cele mai cunoscute de noi, din consemnări istorice, au provocat pierderi uriașe, au ucis de la zeci de mii până la zeci și sute de milioane de oameni, au distrus economii și au necesitat timp îndelungat pentru recuperarea vieții de odinioară. Aceste molime, așa cum sunt denumite în scrierile bisericești, au fost transmise de animale, cel mai adesea de rozătoare, astăzi , aparent, de lilieci. Pentru a putea fi prevenite, epidemiile sunt acum studiate în laboratoare din întreaga lume, unii cercetători pretinzând că ar putea dezvolta un vaccin universal. Sunt teorii care pretind că acești viruși care se transmit foarte rapid, ar putea fi sursa unei evoluții gândite de civilizații extraterestre, deși, în mod foarte probabil, sunt o dovadă concretă a iresponsabilității umane.

Citeste mai mult »